Tara e altfel pentru fiecare dintre noi, asa cum si iubirile sunt intotdeauna altfel si de necuprins in unitati de masura pentru fiecare dintre noi. Putem sa ne recompunem cum vrem amintirile, adaugand mai mult dor, mai mult zambet, mai multa duiosie sau mai multa vigoare, mai multa vara sau mai multa iarna, mai putin din noi si mai mult din cei pe care ii iubim, asa cum putem amesteca apele de Roman si de Ia dupa bunul si inefabilul nostru alean, dupa propria stare, dupa energia si lumina fiecarei zile. O picatura de Roman si sapte de Ia. O pulverizare de Ia si patru de Roman. Un strop de dor de tara si doua lacrimi prelungi de iubire pentru ea. Un clinchet de ras de copil si un ecou repetat de dangate sarbatoresti de clopot.
